Monthly Archives: iunie 2009

‘n shientru’ sushievii

Am trecut prin centru in seara rock, Odyssey au fost ca de obicei excelenti, parca erau niste extraterestri cazuti printre mancatori de carnati. In rest nu am “consumat” spectacolul din centrul orasului… Dupa concert m-am plimbat pe mult prea largile alei din parcul Catedralei (iti vine sa te intrebi ce-i cu risipa asta de material si de bani, nu? ;-) )  bucurandu-ma de o seara minunata de vara…

Citeam ieri pe un site sucevean comentariile unor tineri nemultumiti de felul in care s-au desfasurat anul acesta sarbatorile Sucevei. Nu pot decat sa-i salut pe ei si pe ceilalti ca ei din oras care inca mai au simtul penibilului. Comentariile le gasiti aici. Atmosfera o stim sau e descrisa in comentarii. Eu le-as raspunde: poate nu ar trebui sa ocolim centrul. Ar trebui sa mergem prin el si sa invatam cum NU se face, sa vedem pana la capat “painea si circul” care ne sunt servite zi de zi, sa vedem cu ce rau ne confruntam ca societate. Nu e de ajuns sa-i spunem kitch, e un termen prea usor, eu i-as spune deculturalizare (cred ca nu exista in dex cuvantul, nu are a face), un proces amplu si complex. Si care cred ca si scoate coltii in momente de astea cand trebuie sa intre bani la buget cu orice pret. Parjolim centrul orasului dar ne facem targetul. Ce are a face toata agitatia muritorilor cand deasupra se inalta semeata pasarea-om-flutur… Ne-o culturaliza ea, noi tre sa fim atenti cum ne bagam micu’…


supermundane

As putea sa ma intreb la nesfarsit de ce unii oameni sunt mai blanzi ca altii. Sau as putea citi biblioteci si apoi scrie tratate despre asta….sau doar as putea sa ma bucur ca suntem diferiti. Este o senzatie, as spune, de liniste, care apare cand vorbesti cu un om bland. Nu se compara cu nimic cunoscut. Chiar daca agitatia, actiunea….toata viata mea de acum ma inconjurau, doamna discreta cu prietenul ei mi-a captat atentia. La cererea dumneaei am facut cateva cadre-portret. Inca nu i-am dat fotografiile, am doar un telefon fix de contact (am o senzatie de alta lume cand ma gandesc la asta, eu care sunt conectat 80% din timpul meu activ) dar o voi face chiar daca un minut rupt din ritmul obisnuit al fiecarei zile mi se pare un sacrilegiu. Proabil ca de la un timp, viata noastra se simplifica si o relatie corecta cu o alta fiinta vie devine un fapt mai important decat conectarea la nebunia si zarva lumii…

DSC_8323-mic


Nunta Anca si Gabriel

Am participat cu placere deosebita la nunta vechiului meu prieten Gabi (ne cunoastem de vreo 25 de ani :) ), un eveniment foarte atent si cu mult suflet pregatit. Ii mai felicit o data si adaug aici o mica parte a cadoului meu pentru ei. “Casa de piatra!”, sa ne traiti multi ani si sa fiti frumosi toata viata ca in ziua nuntii!


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.